Atavism
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Tubal_Pregnancy_with_embryo.jpg/200px-Tubal_Pregnancy_with_embryo.jpg)
În biologie, atavismul reprezintă apariția la un descendent animal sau vegetal a unor particularități (fizice sau psihice) proprii ascendenților îndepărtați și care nu s-au manifestat în generațiile intermediare. Poate fi de două tipuri:
- atavism de specie: apariția unui caracter care a existat la specia sălbatică (exemple: apariția culorii iepurelui sălbatic la iepurele domestic);
- atavism filogenetic: apariția unui caracter care a existat la specii vechi, dispărute (exemplu: apariția polidactiliei la cai).
Demonstrând descendența speciilor una din alta, fenomenele de atavism constituie o dovadă a teoriei evoluției.
Sunt considerate atavisme: măselele de minte, coccisul, sistemul erector, sfârcurile la bărbați, amigdalele, sinusurile, părul de pe corp, cea de-a treia pleoapă. Apendicele, considerat în trecut drept atavism, s-a constatat de către cercetători americani în 2007 că este de fapt un organ activ care produce bacteriile „bune“ din organism.
![]() | Acest articol legat de genetică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |