Senatul României
| Senatul României Senatul României  | |
 | |
| Tip | |
|---|---|
| Tip | Senat cameră superioară |
| Țară |  România |
| Istoric | |
| Creat | |
| Conducere | |
| Președintele Senatului României | Nicolae Ciucă, PNL[1] |
| Structură | |
| Membri | 136 |
 | |
| Grupuri politice | Guvern (86) - mare coaliție
Opoziție (50) |
| Comisii | 15 |
| Alegeri | |
| Sistem de vot | Reprezentare proporțională |
| Ultimele alegeri | 6 decembrie 2020 |
| Sediu | |
| Palatul Parlamentului | |
| Website | |
| site web oficial | |
Modifică date / text  | |
 |
| Acest articol face parte din seria: Politica României |
|
|
|
|
|
|
Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, mai precis Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.
Alegerea senatorilor se face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.[2]
Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de fostul Prim-ministru comunist Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desființat.[3] Autoritățile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.[4]
Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revoluția Română din 1989. În anul 2009, fostul președinte Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari. Acest referendum, deși validat, nu a fost pus în practică până în prezent.
În prezent, sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Președintele actual al Senatului României este Nicolae Ciucă din partea Partidului Național Liberal (PNL), în funcție de la data de 13 iunie 2023.
Biroul permanent al Senatului (august 2023)
Biroul permanent al Senatului propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare, solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare, supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare.
Prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputați împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei. Biroul permanent al Senatului pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților.
- Președinte Nicolae Ciucă - PNL
- Vicepreședinți Robert Cazanciuc (PSD), Paul Stănescu (PSD), Ion Marcel Vela (PNL), Cîmpeanu Sorin-Mihai (PNL)
- Secretari Ion Mocioalcă (PSD), Roberta Anastase (PNL), Narcis Mircescu (USR), Sorin Lavric (AUR)
- Chestori Cristina-Mariana Stocheci (PSD), Marius Dunca (PSD), Sergiu Cosmin Vlad (USR), Laszlo Attila (UDMR)
Grupuri parlamentare (ianuarie 2022)
| Grup parlamentar | Număr de membri |
|---|---|
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)
| 47
|
| Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL) | 38 |
| Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) | 25 |
| Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) | 13 |
| Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) | 9 |
| Deputați neafiliați (Neafiliați) | 4 |
Comisii permanente
- Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
- Comisia pentru constituționalitate
- Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital
- Comisia pentru politică externă
- Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
- Comisia pentru afaceri europene
- Comisia economică, industrii și servicii
- Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
- Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic
- Comisia pentru administrație publică
- Comisia pentru muncă, familie și protecție socială
- Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
- Comisia pentru sănătate publică
- Comisia pentru cultură și media
- Comisia pentru transporturi și infrastructură
- Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
- Comisia pentru comunicații și tehnologia informației
- Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități
- Comisia pentru comunitățile de români din afara țării
- Comisia pentru mediu
- Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții
- Comisia pentru regulament
Structură după 1989
| Partid | Aleși | Pierdut | Castigat | În prezent | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| % | Locuri | % | Locuri | |||
| PSD | 34,55% | 47 | 1 | 1 | 33.82% | 46 |
| PNL | 30,14% | 41 | 4 | 2 | 28.67% | 39 |
| USR | 18,38% | 25 | 3 | 0 | 16.17% | 22 |
| AUR | 10,29% | 14 | 2 | 0 | 8.82% | 12 |
| UDMR | 6,61% | 9 | 0 | 0 | 6.61% | 9 |
| Forța Dreptei | — | — | 0 | 3 | 2.20% | 3 |
| PUSL | — | — | 0 | 1 | 0.73% | 1 |
| PNR | — | — | 0 | 1 | 0.73% | 1 |
| Independent | — | — | 4 | 4 | 1.47% | 2 |
| Vacant | — | — | 0 | 1 | 0.73% | 1 |
| Total | 100 | 136 | — | 100 | 136 | |
| Aleși | Pierdut | Castigat | În prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partid | % | Locuri | % | Locuri | ||
| PSD | 49.26% | 67 | 10 | 2 | 43.38% | 59 |
| PNL | 22.05% | 30 | 4 | 0 | 19.11% | 26 |
| USR | 9.55% | 13 | 0 | 0 | 9.55% | 13 |
| UDMR | 6.61% | 9 | 1 | 1 | 6.61% | 9 |
| ALDE | 6.61% | 9 | 5 | 3 | 5.14% | 7 |
| PMP | 5.88% | 8 | 4 | 1 | 3.67% | 5 |
| PUSL | — | — | 0 | 2 | 1.47% | 2 |
| Independent | — | — | 0 | 15 | 11.02% | 15 |
| Total | 100 | 136 | — | 100 | 136 | |
Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
USL
| 69,32
| 122
|
| ARD | 13,64
| 24
|
| PP-DD | 11,93 | 21 |
| UDMR | 5,11 | 9 |
| Total | 100 | 176 |
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
| PDL | 37,22 | 51 |
PSD-PC
| 35,76
| 49
|
| PNL | 20,43 | 28 |
| UDMR | 6,56 | 9 |
| Total | 100 | 137 |
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
PSD+PUR
| 41,6
| 57
|
D.A.
| 35,76
| 49
|
| PRM | 15,32 | 21 |
| UDMR | 7,29 | 10 |
| Total | 100 | 137 |
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
PDSR
| 46,42
| 65
|
| PRM | 26,42 | 37 |
| PD | 9,28 | 13 |
| PNL | 9,28 | 13 |
| UDMR | 8,57 | 12 |
| Total | 100 | 140 |
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
| CDR | 37,06
| 53
|
| PDSR | 28,67 | 41 |
USD
| 16,08
| 23
|
| UDMR | 7,69 | 11 |
| PRM | 5,59 | 8 |
| PUNR | 4,89 | 7 |
| Total | 100 | 143 |
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
| FDSN | 34,26 | 49 |
| CDR | 23,77
| 34
|
| FSN | 12,58 | 18 |
| PUNR | 9,79 | 14 |
| UDMR | 8,39 | 12 |
| PRM | 4,19 | 6 |
| PDAR | 3,49 | 5 |
| PSM | 3,49 | 5 |
| Total | 100 | 143 |
| Partid | % | Locuri |
|---|---|---|
| FSN | 76,47 | 91 |
| UDMR | 10,08 | 12 |
| PNL | 8,4 | 10 |
| PUNR | 1,68 | 2 |
| MER | 0,84 | 1 |
| PNȚCD | 0,84 | 1 |
| PER | 0,84 | 1 |
| Ind. | 0,84 | 1 |
| Total | 100 | 119 |
Președinții Senatului după 1989
Articol principal: Președintele Senatului României.
| Alegeri | # | Nume | Imagine | An naștere/ an deces | De la | Până la | Partid |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1990 | 36 | Alexandru Bârlădeanu |  | 1911–1997 | 18 iunie 1990 | 16 octombrie 1992 | FSN |
| 1992 | 37 | Oliviu Gherman |  | 1930–2020 | 22 octombrie 1992 | 22 noiembrie 1996 | FDSN/PDSR |
| 1996 | 38 | Petre Roman |  | 1946– | 27 noiembrie 1996 | 22 decembrie 1999 | PD |
| 39 | Mircea Ionescu-Quintus | | 1917–2017 | 4 februarie 2000 | 30 noiembrie 2000 | PNL | |
| 2000 | 40 | Nicolae Văcăroiu |  | 1943– | 15 decembrie 2000 | 30 noiembrie 2004 | PDSR/PSD |
| 2004 | 19 decembrie 2004 | 14 octombrie 2008 | PSD | ||||
| — | Doru Ioan Tărăcilă | | 1951– | 14 octombrie 2008 | 28 octombrie 2008 | PSD | |
| 41 | Ilie Sârbu |  | 1950– | 28 octombrie 2008 | 13 decembrie 2008 | PSD | |
| 2008 | 42 | Mircea Geoană |  | 1958– | 19 decembrie 2008 | 23 noiembrie 2011 | PSD |
| — | Petru Filip | | 1955– | 23 noiembrie 2011 | 28 noiembrie 2011 | PDL | |
| 43 | Vasile Blaga |  | 1956– | 28 noiembrie 2011 | 3 iulie 2012 | PDL | |
| 44 | Crin Antonescu |  | 1959– | 3 iulie 2012 | 19 decembrie 2012 | PNL | |
| 2012 | 19 decembrie 2012 | 10 martie 2014 | |||||
| — | Cristian Dumitrescu |  | 1955– | 4 martie 2014 | 10 martie 2014 | PSD | |
| 45 | Călin Popescu-Tăriceanu |  | 1952– | 10 martie 2014 | 21 decembrie 2016 | Independent PLR/ALDE | |
| 2016 | 21 decembrie 2016 | 2 septembrie 2009 | |||||
| Șerban Valeca | | 1956-2022 | 2 septembrie 2019 | 10 septembrie 2019 | PSD | ||
| 46 | Teodor Meleșcanu |  | 1941– | 10 septembrie 2019 | 3 februarie 2020 | Independent (susținut de PSD) | |
| — | Titus Corlățean |  | 1968– | 3 februarie 2020 | 9 aprilie 2020 | PSD | |
| — | Robert Cazanciuc | | 1971– | 9 aprilie 2020 | 21 decembrie 2020 | PSD | |
| 2020 | 47 | Anca Dragu |  | 1972– | 21 decembrie 2020 | 23 noiembrie 2021 | USR PLUS |
| 48 | Florin Cîțu |  | 1972– | 23 noiembrie 2021 | 29 iunie 2022 | PNL | |
| — | Alina Gorghiu |  | 1978– | 29 iunie 2022 | 13 iunie 2023 | PNL | |
| 49 | Nicolae Ciucă |  | 1967– | 13 iunie 2023 | În funcție | PNL |
Numismatică
La 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.[5]
Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof.[6]
Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul 2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA.[6]
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și 1864, anul evenimentului aniversat.[6]
Note
- ^ „VIDEO Nicolae Ciucă a fost ales în funcția de președinte al Senatului”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „alegere Senat”.
- ^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în: Magazin Istoric, noiembrie 1995, pag. 10.
- ^ LECȚIILE ISTORIEI: Alegerile din 1946
- ^ „Emisiune numismatică dedicată aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului României”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „Banca Națională a României”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie suplimentară
- Istoria Senatului României, Nicolae Văcăroiu, Constantin Sava, Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2004
Legături externe
- Lista candidaților la senat la alegerile parlamentare din 2008 pe colegii uninominale
- Situl oficial Camera Deputaților din România Arhivat în , la Wayback Machine.
- Situl oficial al Senatului României
- De ce este importantă șefia Senatului Arhivat în , la Wayback Machine., 30 noiembrie 2011, Andreea Nicolae, România liberă
- Sărbătorirea a 140 de ani de la constituirea Senatului, 9 septembrie 2004, Amos News
Vezi și
| |||||||||||||
